UNNPR, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România
Istoria Uniunii

Repere istorice

Momente definitorii din evoluția notariatului public român și din afirmarea Uniunii pe plan intern și internațional.

Repere pe scurt

Notariatul român modern

  1. 1995

    Reînființarea notariatului public liberal

    Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 instituie notariatul public modern din România și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
  2. 1997

    Aderarea la notariatul de drept latin

    La 30 mai 1997, UNNPR devine membru cu drepturi depline al Uniunii Internaționale a Notariatului (UINL) și se alătură Institutului Internațional pentru Istoria Notariatului (IIHN).
  3. 2002

    Notariatul francofon

    UNNPR aderă la Asociația Notariatului Francofon (ANF), consolidând cooperarea în spațiul francofon.
  4. 2007

    Integrarea europeană a profesiei

    Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, UNNPR devine, la 1 ianuarie 2007, membru cu drepturi depline al Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE).
  5. 2010

    Registrele testamentare europene

    UNNPR aderă la Asociația Rețelei Europene a Registrelor Testamentare (ARERT).
Istoria profesiei

O tradiție care inspiră încredere

De mai bine de nouă secole, profesia notarială însoțește evoluția societății românești. De la primele documente redactate în cancelariile medievale și până la actele autentificate astăzi în format digital, notarul a avut aceeași misiune: să ofere siguranță, încredere și stabilitate raporturilor juridice dintre oameni.

Istoria notariatului este, în același timp, o istorie a responsabilității și a adaptării permanente la nevoile societății. Fiecare etapă a contribuit la consolidarea unei profesii care protejează drepturile cetățenilor și garantează autenticitatea actelor juridice.

Un parcurs de-a lungul istoriei

Evul Mediu – începuturile profesiei

Primele forme ale activității notariale apar în cancelariile domnești și bisericești, unde logofății și grămăticii redactau și autentificau documentele importante ale vremii.

Deși instituția notarului public nu exista încă în forma actuală, aceste activități au pus bazele unei tradiții juridice întemeiate pe rigoare, credibilitate și respect pentru actul scris.

Spre statul român modern

Odată cu modernizarea legislației, rolul activității notariale se dezvoltă constant. În Transilvania, instituția notarului public este consacrată încă din anul 1874, iar profesia începe să capete forma pe care o cunoaștem astăzi.

Reglementările adoptate în această perioadă au contribuit la profesionalizarea activității și la definirea rolului notarului ca garant al legalității și securității raporturilor juridice.

După Marea Unire

Unificarea României a însemnat și începutul unui amplu proces de armonizare a sistemelor notariale din toate provinciile istorice. În această perioadă ia naștere și prima organizație profesională a notarilor publici din România.

Au fost puse astfel bazele unei profesii organizate la nivel național, cu reguli și valori comune, orientate către interesul public și protejarea cetățeanului.

Notariatul de astăzi

Profesia de notar public continuă să evolueze, păstrând valorile care au consacrat-o: legalitate, imparțialitate, responsabilitate și respect față de cetățean. Tradiția și inovația merg astăzi împreună, fără a diminua rigoarea și garanțiile care definesc actul notarial.

Notarul public rămâne un partener de încredere al cetățenilor și al statului, contribuind la prevenirea litigiilor și la asigurarea siguranței circuitului civil. În același timp, profesia privește spre viitor, continuând să se adapteze transformărilor tehnologice și sociale, fără a-și pierde valorile fundamentale.